Nucleul formativ al satelor de pe teritoriul României - Structurile administrative și educaționale în țesutul rural

Lucrarea de față își propune explorarea țesuturilor rurale din perspectiva instituțiilor civilizatoare de ordin statal (administrația și educația), să realizeze o radiografie istorică, culturală și socială pentru a putea oferi o perspectivă generală asupra situației actuale și sprijin în stabilirea direcțiilor de dezvoltare viitoare.

Pentru a înțelege mai bine legătura dintre funcțiunile administrative și educaționale în contextul acestui nucleu formativ al satelor (vatra), se vor identifica configurațiile spațiului central în funcție de mediul natural, social sau de politică locuțională în care s-au dezvoltat așezările. În funcție de tipul de centru – compact, liniar sau de intersecție – apar și funcțiunile definitorii vieții satului. Ele cuprindeau funcțiuni definitorii cum ar fi biserica, magazinul, căminul cultural, administrația și școala.

În contextul așezărilor rurale, pot fi considerate structuri administrative primăriile, ocoalele silvice și centrele de training sau clădirile de birou. Structurile educaționale se subîmpart pe diferitele niveluri de învățământ: preșcolar (grădinițe), primar, secundar inferior (gimnazial), secundar superior- licee și școli profesionale, învățământ special, și centre de zi copii.

Datorită poziției și importanței acestor structuri civilizatoare în țesutul rural, e recomandat ca înfățișarea lor arhitectonică să țină cont atât de nevoile utilizatorilor cât și de principiile specialiștilor în domeniu. În acest scop, se vor studia aspecte ce țin de amplasarea construcțiilor (zone protejate, vatra satului, intravilan), proporții in plan, volumetrie, extinderea unor clădiri existente, materialele folosite la diferitele elemente de construcție, performanta energetică, legislația în vigoare, amenajările exterioare, relația clădirii cu spațiul public și nu în ultimul rând vegetația. Fiecare aspect arhitectural studiat se va exemplifica cu rezolvări potrivite sau nepotrivite din spațiul românesc, culminând cu studiul exemplelor de bune practici care pot croi drumul spre o proiectare mai conștientă și potrivită nevoilor arealurilor rurale.

Clădirile administrative și educaționale din mediul rural au nevoie de multă atenție și  relevanță pentru a putea avea un rol activ în procesul de dezvoltare a comunităților. Printr-o înțelegere globală a rolului acestora, și prin procesul de proiectare participativă, ele pot contribui la sănătatea și creșterea calității vieții în satele din România.

Detalii despre articol pe site-ul Facultății de Construcții Cadastru și Arhitectură Oradea